EDITORIAL
Marketingul foamei


BANCUL ZILEI
Cum e tortul?

Dezbatere publică pe tema învăţământului liceal

În data de 25 ianuarie 2018, platforma civică națională „ÎMPREUNĂ” a facilitat în județul Botoşani organizarea unei dezbateri publice pe tema propunerilor puse în discuție de Ministerul Educației Naționale pentru planurile – cadru privind învățământul liceal. Părinţi, profesori şi liceeni au fost invitați să participe la dezbaterea organizată de „ÎMPREUNĂ” asupra unuia dintre cele mai importante aspecte ale societății românești, educația adolescenților.

„ÎMPREUNĂ” este cea mai mare și profundă formă de unitate a societății civile din România, o platforma civică apolitică compusă din peste 1.000 de ONG-uri și intelectuali din toată țara reuniți pentru prima dată, într-un număr atât de copleșitor, pentru apărarea valorilor identitare ale civilizației românești, cum ar fi cele legate de familie, educație ori celelalte valori ale civilizației europene.

Ca urmare a inițierii de către Ministerul Educației Naționale a consultărilor publice privitoare la propunerile de plan cadru pentru învățământul liceal – filiera teoretică, „ÎMPREUNĂ” facilitează organizarea de dezbateri publice judeţene având in vedere numărul mare de ong-uri din fiecare județ care au aderat la această platformă. In acest context, părinții, profesorii, intelectualii şi reprezentanţii ong-urilor din judeţul Botoşani şi-au exprimat opiniile şi doleanţele relativ la oferta Ministerului Educaţiei Naţionale cu privire la propunerile de planuri cadru pentru învăţământul liceal.

Participanţii au afirmat că o reformă are nevoie de adeziunea celor care o vor implementa – rolul experților se oprește acolo unde începe curtea școlii cu realitatea ei. Prin urmare, considerăm că demersurile de consultare și de luare a deciziilor, precum și registrul în care au loc acestea, trebuie să promoveze încredere în posibilitățile de reformă, angajament din partea celor implicați și susținerea profesorilor și elevilor în asimilarea schimbărilor propuse prin scenarii de implementare (plan de acțiune pentru perioada de implementare), pentru a crea un nivel minim de predictibilitate.


În al doilea rând, participanţii au subliniat necesitatea ca o reformă a școlii românești, oricât de avangardistă își propune să fie în aspirația de a aduce sistemul educațional în realitatea actuală și chiar de a răspunde cerințelor viitorului (deși incert și impredictibil) nu se poate delimita de contextul național, de propria istorie ce marchează devenirea școlii în formatul existent, de necesitatea păstrării și conservării identității naționale, în acord cu cel prevăzut de art. 3, litera h, din Legea Educației nr. 1/2011, iar respectarea acestui principiu presupune obligatoriu o programă completă şi complexă a disciplinelor care tratează valorile culturale şi spirituale, respectiv, Limba şi literatura română, Istoria, Religia, Muzica, Educaţia plastică, etc.

O reformă construită cu ignorarea opiniilor prezentate de corpul profesoral, a opiniilor părinților și ținând cont doar de reprezentativitatea „de suprafață”, fără a sonda în teren opinii și fără a răspunde temerilor și incertitudinilor firești într-un amplu demers de schimbare, nu poate fi susținută pe termen lung.

Apelăm astfel la expertiza profesioniștilor în domeniul educației pentru a ancora demersul lor în realitatea educațională de la nivelul țării, la firul ierbii, acolo unde documentele cadru devin realități în sala de clasă și în cancelarie.

28-Jan-2018 10:16